În ultimele zile, o serie de incursiuni aeriene — majoritar drone şi, în cazuri raportate, apariții ale unor avioane militare — au pus sub presiune flancul estic al NATO. Polonia a doborât obiecte zburătoare suspecte și a invocat consultări în cadrul Alianței, iar România a trimis avioane pentru a monitoriza situația la frontieră. În plus, Donald Trump a declarat public că NATO ar trebui să doboare avioane sau drone care îi încalcă spațiul aerian — poziție care a fost preluată, cu nuanțe, și de liderii Alianței. Reuters+1
2. Ce s-a întâmplat în Polonia
La începutul incidentelor, zeci de obiecte zburătoare (estimate ca fiind drone) au pătruns în spaţiul aerian polonez. Forţele poloneze, sprijinite de avioane şi sisteme aliate, au doborât acele aparate considerate periculoase; autorităţile au calificat episodul drept o „provocare la scară largă” şi au convocat consultări NATO. Evenimentele au dus la restricţii temporare de trafic aerian şi la investigaţii privind provenienţa şi scopul misiunii aeriene. Reuters+1
3. Incidente la granița României: avioane și drone
România a raportat, de asemenea, detectarea unor drone în proximitatea graniţei cu Ucraina; în unele cazuri au fost trimise avioane F-16 pentru monitorizare și interceptare — autoritățile au precizat că nu toate obiectele au intrat pe teritoriul național, dar au creat o presiune sporită asupra apărării aeriene. Ministerele de apărare au demarat proceduri de identificare, bruiaj și, dacă e cazul, neutralizare a amenințărilor aeriene. The Guardian
4. Ce a spus Donald Trump și reacția NATO
Într-o declaraţie publică, Donald Trump a susținut că ţările NATO ar trebui să fie în drept să doboare avioane sau drone rusești care le încalcă spaţiul aerian — o poziţie menită să transmită fermitate, dar care ridică întrebări despre proceduri, evaluarea ameninţării și riscul de escaladare. Oficialii NATO au subliniat că statele membre au dreptul să îşi apere spaţiul aerian şi că deciziile tactice se iau la nivel naţional în corelare cu aliatele. Mark Rutte, secretarul general al Alianţei, a confirmat că aliaţii pot „targeta” aeronave care intră în spațiul lor atunci când este necesar — dar a insistat pe importanța evaluării situației pas cu pas pentru a evita un incident care să declanșeze o criză majoră. Fox News+1
5. Cum răspund statele membre și prospectul unei escaladări
Statele din flancul estic au intensificat măsurile: patrulări aeriene comune, consolidarea sistemelor de detecţie şi coordonare operaţională în cadrul iniţiativelor NATO precum „Eastern Sentry”. Invocarea Articolului 4 (consultări între membri) arată gravitatea percepută a incidentelor. Pe de altă parte, experţii avertizează că fiecare doborâre sau confruntare aeriană creşte riscul de accident sau escaladare — ceea ce cere o gestionare foarte atentă a informațiilor şi a răspunsului militar. Al Jazeera+1
6. Concluzii și întrebări deschise
Incidentele recente cu drone şi avioane au arătat că războiul din Ucraina se poate ramifica, testând limitele reacţiei NATO la încălcări ale spaţiului aerian. Mesajele ferme (inclusiv cele publice ale unor lideri) urmăresc descurajarea, dar pot şi ele să amplifice tensiunea. Rămâne esenţială transparenţa investigaţiilor şi coordonarea între state pentru a evita un pas greșit cu consecințe majore.
