Cooperarea România-Ucraina intră într-o nouă etapă, odată cu lansarea unui proiect comun pentru producția de drone defensive pe teritoriul românesc. Inițiativa este parte dintr-un plan de întărire a securității pe flancul estic al NATO și de sprijin logistic pentru Kiev.
Ministerul Apărării din România a confirmat că au fost demarate discuții tehnice privind amplasarea unei linii de producție în zona Moldovei, aproape de granița cu Ucraina. Noile drone vor fi utilizate exclusiv în scop defensiv — pentru recunoaștere, supraveghere și protecția infrastructurii critice.
Proiectul este susținut financiar și logistic de mai mulți parteneri europeni și americani, cu accent pe transferul de tehnologie și dezvoltarea capacităților locale. România ar putea deveni un hub regional pentru producția de drone NATO, reducând dependența de importuri din afara Europei.
Oficialii ucraineni au salutat colaborarea, subliniind că experiența României în industria aeronautică și parteneriatele sale cu statele occidentale oferă un avantaj semnificativ.
Primul prototip comun de dronă defensivă România-Ucraina ar putea fi testat în 2026, iar producția de serie este preconizată pentru 2027.
Acord strategic România-Ucraina
Acordul face parte din planul extins de cooperare bilaterală privind apărarea comună, tehnologia dronelor și schimbul de date tactice.
Unde vor fi produse dronele defensive
Surse din industrie indică faptul că primele fabrici vizate sunt în zona Bacău și Iași, unde există infrastructură aeronautică și personal specializat.
Obiectivele cooperării militare
Scopul este consolidarea apărării regionale, crearea de noi locuri de muncă și creșterea capacității de reacție la amenințările aeriene.
Reacții din partea NATO și UE
Reprezentanții NATO au declarat că susțin inițiativele care sporesc capacitatea de apărare a flancului estic. UE analizează posibilitatea de a include proiectul în programele de finanțare PESCO.
Ce urmează pentru industria românească
Proiectul poate aduce investiții de sute de milioane de euro și poate transforma România într-un actor-cheie în domeniul tehnologiilor militare fără pilot.
