Curtea de Apel București a decis, vineri, 3 octombrie 2025, retragerea mandatului european de arestare și a mandatului european de executare a pedepsei cu închisoarea emise pe numele Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT. Instanța a considerat că pedeapsa de 4 ani de închisoare, primită în 2019 pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, a fost executată integral în Italia, unde Bica a fost plasată sub un regim echivalent arestului la domiciliu pe timp de noapte.
Decizia instanței românești
Curtea de Apel București a emis o decizie definitivă prin care a retras mandatele emise pe numele Alinei Bica, considerând că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei șefe a DIICOT a fost executată integral. Instanța a ținut cont de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din septembrie 2025, care clarifică aplicarea deciziilor penale în cazul persoanelor condamnate în alte state membre.
Cum a fost executată pedeapsa în Italia
În Italia, Curtea de Apel din Bari a stabilit că Alina Bica a executat pedeapsa într-o formă echivalentă cu regimul deschis din România. Aceasta a fost plasată sub arest la domiciliu între orele 21:00 și 7:00, având obligația de a se prezenta la serviciu în timpul zilei. De asemenea, i-au fost impuse anumite restricții privind locurile și activitățile permise.
Contestația la executare
Atât Alina Bica, cât și Parchetul, au formulat contestații la executare, solicitând clarificarea situației juridice. În urma acestei proceduri, Curtea de Apel București a stabilit că pedeapsa a fost executată integral în Italia, iar mandatele emise pe numele Alinei Bica nu mai sunt valabile.
Reacțiile autorităților române
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că această decizie nu creează un precedent pentru alți fugari, subliniind că fiecare caz este unic și trebuie analizat în funcție de circumstanțele sale specifice.
Consecințe și implicații
Retragerea mandatelor în cazul Alinei Bica ridică întrebări privind eficiența cooperării judiciare între statele membre ale Uniunii Europene și aplicarea uniformă a legislației penale. De asemenea, aceasta poate influența modul în care autoritățile române vor aborda cazurile similare în viitor.
